Dragostea: Sex sau sacrificiu?

Deseori, când merg în transportul public, sunt atentă la felul cum se poartă oamenii şi despre ce vorbesc. Uneori dacă e nevoie intervin şi eu cu vre-o părere. Dacă stau în preajma unor bătrîni, aud discuţii despre pensii, despre faptul că sunt nemulţumiţi de tineretul de azi. Dacă stau lîngă femei de vîrsta medie, aud discuţii despre problemele casnice, dar şi bîrfe, dacă stau lîngă fete sau băieţi, atunci totdeauna aud cum fetele vorbesc despre băieţi, iar băieţii discută despre fete. Zilele acestea am stat lîngă două domnişoare, care tot drumul una din ele a povestit despre o seară romantică cu aşa zisul prieten al ei.  “Şi-a cerut iertare, ca să mă liniştesc, a început să mă sărute, iar apoi a început tot procesul.  Înspre dimineaţă ne-a surprins fratele lui mai mic cum eram goi, iar apoi au venit părinţii lui acasă şi ne-a stricat tot “apetitul”. Pare-mi-se la început a fost ceva romantic, iar spre sfârşit s-a terminat cu ruşine şi frică, ca să nu-i vadă cineva.

Peste două zile iarăşi în troleibuz aud altă discuţie. O domnişoară vorbea la telefon foarte supărată cu fostul ei iubit şi îl ruga să nu o facă să sufere pe actuala lui iubită, cum a făcut-o pe ea.  La început toate relaţiile de dragoste încep frumos, dar se sfîrşesc cu lacrimi. Şi acum ţin minte chipul unei colege de ale mele pe care încercam să o consolez, în timp ce ea îmi povestea despre iubitul ei. “Ludmila, tu înţelegi că noi ne-am întâlnit 5 ani, noi am trăit împreună, nu am fost doar prieteni, ci am fost ca un soţ şi soţie, cum aş putea acum să mă liniştesc.” Acest băiat şi acum continuă să o tortureze psihic.

Câtă suferinţă!!! Câtă durere!!! De ce??? Există oare dragostea adevărată? Dacă există, totuşi, de ce suferim? Dacă relaţiile sexuale în afara căsătoriei sunt benefice, după părerea lumii de azi de ce totuşi rămân tineri zdrobiţi şi dezamăgiţi?

Tinerii caută afecţiune, dragoste şi plăcere din partea cuiva drag, plătesc orice preţ, pentru a obţine  ceea ce caută, chiar virginitatea şi omenia, dar primesc în schimp durere şi dezamăgire.  Odată am citit o povestioară despre dragostea adevărată, citeşte-o şi meditează la viaţa ta:

“…în primul rînd, a răspuns tînărul, dragostea adevărată înseamnă dăruire totală. Dragostea adevărată nu aşteaptă să primească, ci ea se daruie pe deplin şi mai întîi, iar aceasta nu se referă la faptul că tinerii trăiesc viaţa sexuală înainte de căsătorie, ci la grija faţă de persoana iubită. Dăruindu-te pe tine însuţi şi primind în aceiaşi măsură dragostea oferită de persoana pe care o iubesti, viaţa îţi este plină, iar dragostea împărtăşită persoanei iubite se va multiplica prin copii. Răspunsul este corect a confirmat maestrul! Dar spune-mi şi cea de-a doua caracteristică pe care ai găsit-o pentru dragostea adevărată? A doua caracteristică a dragostei adevărate este persistenţa, a continuat tînarul. Dragostea adevărată trece proba timpului şi este mai profundă şi mai abundentă odată cu scurgerea vremii. Aceasta nu se consumă repede ca un foc de paie, ci ca un foc de cărbuni se aprinde mai greu, dar odata aprinsă nu se mai stinge. Ai găsit şi-a doua caracteristică i-a zis maestrul ! Aşa este; dragostea adevărată este veşnică şi nu este influenţată de trecerea anilor ! Cînd i s-a cerut însă să spună şi al treilea răspuns, tînărul i-a zis maestrului : „Aceasta este tot ceea ce am învăţat!” Pentru că dorea ca tânărul să găsescă întregul răspuns, maestrul l-a provocat cu o nouă întrebare : „N-ai vrea să mergi încă odata prin lume unde să cauţi şi cea de-a treia caracteristică a dragostei adevărate ? O nu, i-a zis tînărul; deja sunt foarte obosit. M-am trudit din greu şi am depus un efort aşa de mare pîna acum! Auzind acest răspuns, batrînul maestru a zîmbit şi i-a zis tînărului : „Nu trebuie să mai cauţi ; ai descoperit deja şi cel de-al treilea răspuns!” Pentru că Dragostea adevărată înseamnă muncă asiduă!

Cît de adevărate sunt aceste calităţi! Dragostea adevărată se dăruie pe sine, este persistentă şi se exprimă prin muncă şi sacrificiu. Aceasta este şi dragostea pe care ne-a dovedit-o  Domnul Isus Hristos pe crucea de la calvar! Nu ai vrea sa ai această dragoste?

Te-a părăsit…. ce faci acum?

Zilele acestea am privit un proces juridic televizat în care o domnişoară l-a învinuit pe fostul ei iubit precum că acesta a lovit-o şi i-a cauzat traumă gravă, iar ca rezultat ea a fost nevoită să amâne căsătoria cu actualul ei logodnic. Înainte de a se întâmpla incidentul aceştia doi au avut o relaţie amoroasă, iar din spusele băiatului ei urmau să se căsătorească. Fata a început să prietenească cu altcineva şi peste ceva timp au planificat să se căsătorească. Fostul ei iubit şi-a ieşit din fire şi a lovit-o cu uşa când ea a dorit să iasă afară. În faţa judecătorului el mereu repeta fraza “ea ma adus în aşa stare din cauza că mi-a declarat dragoste, eu m-am îndrăgostit, dar ea m-a părăsit.”

Astfel de cazuri auzim deseori, sau poate eşti tu unadin persoanele care a fost părăstită de iubit(ă). Când ajungi în aşa situaţii îţi este greu să-ţi păstrezi calmul şi să continui ceea ce ai de făcut. Chiar dacă este greu, dar trebuie să o faci. În continuare îţi propun câteva soluţii pentru a trece cu bine astfel de perioade.

1. Păstrează-ţi calmul şi nu încerca să te răzbuni atunci când persoana pe care o iubeşti îţi spune că totul s-a terminat între voi. Nu da frîu liber emoţiilor negative şi recunoaşte faptul că aşa trebuia să se întîmple şi nu poţi impune pe nimeni să rămînă cu tine să te iubească şi să vă căsătoriţi. Nu lăsa ca mintea ta să înceapă să facă planuri de răzbunare, ci gîndeşte-te la faptul că tu ai putea fi în locul acelei persoane. Aduţi aminte, de cîte ori tu, ai fost acea persoană ce a făcut pe cineva să sufere în felul care tu suferi acum. Oare tu niciodată nu ai flirtat cu o persoană pînă ai făcut-o să se îndrăgostească de tine, pe cînd tu nici nu te gândeai la ceva serios?

2. Identifică cauza şi fă o evaluare a relaţiei voastre. Mergi pentru puţin timp într-un loc unde să fii singur, în parc sau în odaia ta şi gândeşte-te la felul cum a decurs relaţia voastră până în momentul despărţirii. Gândeşte-te la felul cum s-a purtat fostul iubit(ă) cu tine, îţi arăta o dragoste sinceră sau egoistă, iar aceasta o poţi recunoaşte prin felul de comportament. Era atent(ă), ţi se adresa frumos sau vorbea urât cu tine? Cât de des îi plăcea acelei persoane să petreacă timp cu tine, se vedea în el/ea o plăcere de a sta şi a discuta cu tine, sau întâlnirile voastre le petreceaţi doar făcând sex? Evaluează felul cum acea persoană se purta cu oameni din jur, cu familia lui/ei, cu prietenii şi colegii? Se purta frumos şi îi ajuta, sau totdeauna îi trata cu dispreţ, cu vicleşug şi era mereu nemulţumit de ei. Ai fi dorit tu să ai un/o astfel de soţ/soţie?

Gândeşte-te, dacă persoana de care te-ai îndrăgostit şi-a făcut cunoscut inteţiile ei, fie de a începe o relaţie de prietenie, fie ţi-a propus căsătorie. Spun aceste lucruri din cauza că în cele mai dese cazuri băieţii spun o vorbă sau se poartă într-un fel anumit, dar nicidecum nu au în vedere o relaţie de dragoste, iar fetelor li s-a părut că acel băiat s-a îndrăgostit de ele, şi mintea lor începe să-şi imagineze diferite şcene de dragoste, să facă planuri şi să se gândescă la căsătorie. În realitate lucrurile stau cu totul altfel.

1. Petrece timp în preajma oamenilor apropiaţi şi fă lucrul care trebuie să-l faci. Evită cât mai mult posibil să fii singur(ă), căci fiind singur(ă) te vor asalta amintirile şi vei cădea în depresie. Fii implicat într-o activitate şi fii concentrat la ceea ce faci. Petrece timp lucrând împreună cu alte persoane şi evită să vorbeşti permanent de eşecul sentimentelor şi relaţiei tale. Mergi la o persoană de încredere, e de dorit să fie una matură, care are mai multă experienţă de viaţă decât prietenii de vîrsta ta şi care te-ar putea sfătui corect. Această persoană poate fi învăţătorul, mama, tata sau preotul, destăinui-te şi apoi primeşte sfaturile lor, căci ei nu-ţi vor spune niciodată să faci ceva ce-ţi va produce durere.

2. Aşteaptă timpul când Dumnezeu îţi va da un partener. Deobicei o persoană când este părăsită se gândeşte că nu va putea iubi pe altcineva căci nu există o altă persoană mai bună decât acea pe care o iubeşte. Nu este adevărat!!! Biblia spune că nici un fir de păr nu cade din capul nostru fără ştirea lui Dumnezeu. Destinul nostru este în mâna Lui şi El doreşte să ne ofere tot ce-i mai bun. Dacă s-a întâmplat să te desparţi de persoana pe care o iubeşti, sau crezi că o iubeşti, înseamnă că aşa e mai bine pentru tine. Cineva a spus următoarea frază: “Dacă Dumnezeu nu ne dă acum ceea ce credem noi că e bun, înseamnă că El ne va da mai apoi ceea ce este cel mai bun.